Shadow banning, cunoscut și sub numele de stealth banning, hell banning, ghost banning sau comment ghosting, este practica de a bloca parțial sau total un utilizator sau conținutul acestuia într-o anumită zonă a unei comunități online, fără ca utilizatorul să fie informat explicit despre această blocare, indiferent dacă acțiunea este inițiată de un individ sau de un algoritm.
De exemplu, comentariile shadowbanate postate pe un blog sau site media ar fi vizibile pentru expeditor, dar nu pentru alți utilizatori care accesează un site.
Termenul „shadow banning” are o istorie colocvială și a suferit o anumită evoluție în utilizare. Inițial, se aplica unui tip de suspendare ascunsă a contului pe forumurile web, în care o persoană părea să poată posta, dar, de fapt, tot conținutul său era ascuns de ceilalți utilizatori. Mai recent, termenul a început să se aplice unor măsuri alternative, în special măsuri de vizibilitate, precum eliminarea din liste și scăderea în clasament.
Prin ascunderea parțială sau prin reducerea vizibilității contribuțiilor unui utilizator pentru ceilalți membri ai serviciului, se speră că utilizatorul problematic sau nefavorabil se va plictisi sau se va frustra și va părăsi site-ul, iar spammerii și troll-ii vor fi descurajați să continue comportamentul lor nedorit sau să creeze conturi noi.
Shadow banning este un subiect complex și cu implicații semnificative în lumea online. Iată câteva aspecte suplimentare pe care le poți lua în considerare:
- De ce se practică shadow banning-ul?
- Moderație a conținutului: Platformele online îl folosesc pentru a filtra conținut considerat ofensator, spam, sau care încalcă termenii de utilizare.
- Manipularea opiniei publice: Unele entități pot utiliza această practică pentru a suprima anumite perspective sau pentru a favoriza anumite narrative.
- Protecția utilizatorilor: În unele cazuri, shadow banning-ul poate fi folosit pentru a proteja utilizatorii de hărțuire sau de conținut dăunător.
- Cum se poate detecta shadow banning-ul?
- Scăderea bruscă a interacțiunilor: Dacă observați o scădere semnificativă a like-urilor, comentariilor sau a vizualizărilor, fără o modificare evidentă a calității conținutului dvs., este posibil să fiți afectați de shadow banning.
- Dificultăți în găsirea conținutului dvs.: Dacă alți utilizatori nu pot găsi ușor postările dvs., chiar dacă folosesc căutarea, este un indiciu puternic.
- Mesaje de eroare neclare: Uneori, platformele pot afișa mesaje de eroare vagi sau pot bloca anumite funcții fără a explica motivul.
- Consecințele shadow banning-ului:
- Cenzură: Limitează libertatea de exprimare și accesul la informații.
- Eroziunea încrederii: Subminează încrederea utilizatorilor în platformele online.
- Dificultăți în construirea unei comunități: Împiedică crearea de conexiuni autentice între utilizatori.
- Măsuri de precauție:
- Respectarea termenilor de utilizare: Asigurați-vă că respectați întotdeauna regulile platformei pe care o utilizați.
- Diversitatea în expresie: Evitați limbajul inflamator sau hărțuirea.
- Utilizarea unor platforme alternative: Dacă suspectați că sunteți victimă a shadow banning-ului, puteți încerca să vă mutați activitatea pe alte platforme.
Este important de menționat că shadow banning-ul este o practică controversată. Pe de o parte, poate fi un instrument necesar pentru a menține un mediu online sigur și respectuos. Pe de altă parte, poate fi abuzat pentru a suprima disidența și a manipula opinia publică.
De ce se foloseste ShadowBan: Tipuri comune de atacuri asupra platformelor sociale ca TikTok și exemple:
- Atacuri de tip DDoS (Denial of Service): Aceste atacuri inundă serverele cu trafic fals, făcând imposibilă accesarea platformei pentru utilizatorii legitimi. Exemplu: Un grup de hackeri ar putea lansa un atac DDoS asupra TikTok pentru a împiedica utilizatorii să vizioneze anumite videoclipuri sau pentru a perturba un eveniment live important.
- Infiltrarea și furtul de date: Hackerii pot exploata vulnerabilități în sistemele de securitate ale platformei pentru a obține acces neautorizat la datele utilizatorilor, cum ar fi parole, informații personale sau chiar conținut video. Exemplu: Un atac de phishing bine conceput ar putea induce în eroare utilizatorii TikTok să-și divulge informațiile de conectare, permițând hackerilor să preia controlul asupra conturilor lor.
- Răspandirea de conținut dăunător: Atacatorii pot folosi platformele sociale pentru a răspândi conținut malițios, cum ar fi linkuri către site-uri web infectate cu malware sau mesaje care instigă la ură sau violență. Exemplu: Un hacker ar putea crea un cont fals pe TikTok și posta videoclipuri care promovează teorii ale conspirației sau conținut extremist.
- Manipularea opiniei publice: Prin crearea de conturi false și utilizarea de bot-uri, atacatorii pot influența discuțiile online și pot manipula opinia publică. Exemplu: O campanie coordonată de disinformation ar putea utiliza TikTok pentru a răspândi știri false despre un eveniment politic important.
- Cenzura și shadow banning: Platformele sociale pot fi utilizate pentru a cenzura anumite opinii sau pentru a bloca conturile unor utilizatori fără a le notifica. Exemplu: Un guvern autoritar ar putea exercita presiuni asupra TikTok pentru a elimina conținut critic la adresa regimului.
Exemple specifice de atacuri asupra TikTok (pot fi parțial speculate, deoarece multe detalii nu sunt făcute publice):
- Atacuri de tip DDoS lansate în timpul unor evenimente live populare sau în perioade de vârf de utilizare.
- Scăpări de date care au expus informațiile personale ale utilizatorilor, cum ar fi numele de utilizator, adresele de e-mail și parolele.
- Răspandirea de deepfakes și alte tipuri de conținut fals pentru a manipula opinia publică sau a denigra persoane publice.
- Campanii de dezinformare coordonate de actori străini pentru a influența alegerile sau a crea disensiuni sociale.
Este important de menționat că platformele sociale precum TikTok investesc constant în măsuri de securitate pentru a proteja utilizatorii și a preveni astfel de atacuri. Cu toate acestea, amenințările cibernetice evoluează rapid, iar atacatorii găsesc în mod constant noi modalități de a exploata vulnerabilitățile.
Pentru a te proteja, îți recomand să:
Folosești parole puternice și unificate: Evită parolele ușor de ghicit și utilizează un manager de parole pentru a-ți organiza parolele.
Activează autentificarea în doi factori: Aceasta adaugă un strat suplimentar de securitate contului tău.
Fii atent la linkurile și fișierele pe care le descarci: Evită să dai clic pe linkuri suspecte sau să descarci fișiere de la surse necunoscute.
Ține software-ul și aplicațiile actualizate: Actualizările de software includ adesea remedieri pentru vulnerabilități cunoscute.
