6 martie 1897: In Romania, intra în vigoare Legea repausului în zilele de duminică și sărbători. Potrivit legii, era liberă doar dimineața de duminică și alte 14 sărbători pe an dar condiţionat pentru întreprinderile industriale la discreţia Camerei de Comerţ, care trebuiau să decidă cazurile cînd se lucra continuu.

Legea a fost propusă de premierul de atunci al României, Vasile Lascăr, şi susţinută de primarul Capitalei, Barbu Ştefănescu Delavrancea „muncitorii nu-şi pot vedea niciodată copiii, plecînd la lucru în zori şi întorcîndu-se acasă noaptea, tîrziu”.

În 14 aprilie 1910, legea a fost modificată: se prevede repausul duminical şi în sărbătorile legale în unităţile comerciale şi industriale, cu excepţia instituţiilor statului şi a administraţiei publice.

Legea repausului a fost o măsură importantă pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și a drepturilor lucrătorilor. De asemenea, legea a contribuit la îmbunătățirea calității vieții muncitorilor, oferindu-le timp să se odihnească și să-și petreacă timpul cu familia și prietenii.

În 1925 a apărut “Legea pentru reglementarea repausului duminical şi a sărbătorilor legale”, care obliga patronii să acorde, pe lângă repausul duminical, încă 11 zile de repaus pentru sărbătorile legale.

Legea a fost imbunatatita la adoptarea Codului Muncii în 1936. Conform prevederilor Codului Muncii din 1936, lucrătorii aveau dreptul la o zi liberă plătită în fiecare săptămână, precum și la concedii anuale plătite. De asemenea, Codul Muncii prevedea și alte drepturi și protecții pentru lucrători, precum dreptul la salariu minim, ore de muncă regulate și limitate, precum și prevenirea exploatării copiilor în fabrici și mine.

În 24 iulie 1940 a fost adoptat “Decretul-lege pentru stabilirea regimului muncii în condiţii excepţionale”, o reglementare adoptată în contextul declanşării în Europa a celui de-al Doilea Război Mondial. Ziua de lucru a fost mărită, iar dreptul salariaţilor la concediu de odihnă a fost suspendat.

Peste un an a fost adoptat “Decretul-lege nr. 2741/1941 asupra regimului muncii în timp de război”, care interzicea orice încetare a lucrului în întreprinderile militarizate fără încuviinţarea comandantului militar al întreprinderii, iar, în cazul celorlalte întreprinderi, fără încuviinţarea inspectoratului de muncă. Excepţie, cazurile de forţă majoră, cu avizul conducerii întreprinderii.

După cel de-al doilea război mondial, legislația muncii din România a fost extinsă și îmbunătățită, iar drepturile și protecțiile lucrătorilor au fost consolidate prin diferite legi și regulamente. Deși au existat și perioade în care aceste protecții au fost încălcate sau subminate, în general România a rămas angajată față de protecția muncii și drepturile lucrătorilor în ultimele decenii.

Legea repausului rămâne importantă și astăzi pentru protejarea sănătății și bunăstării lucrătorilor. Dreptul la odihnă și timp liber este esențial pentru menținerea unei stări de sănătate bune și prevenirea epuizării profesionale sau a altor probleme de sănătate mentale și fizice asociate cu munca excesivă.

Concediile plătite sunt importante pentru a oferi lucrătorilor oportunități de a se relaxa, a-și petrece timpul cu familia și a-și îmbunătăți viața socială și culturală.

Legea repausului contribuie la îmbunătățirea eficienței și productivității la locul de muncă.

Lucrătorii care au suficient timp pentru a se odihni și a-și recupera energia sunt mai puțin susceptibili de a fi obosiți sau de a se îmbolnăvi, ceea ce poate duce la o creștere a calității muncii și a eficienței.

Drepturile de timp liber și concedii plătite pot ajuta la atragerea și reținerea angajaților talentați și motivati, ceea ce poate fi benefic pentru companiile și economiile naționale în ansamblu.

În cele din urmă, legea repausului joacă un rol important în asigurarea justiției sociale și a egalității. Prin asigurarea unui timp liber adecvat și concedii plătite pentru toți lucrătorii, legea repausului ajută la reducerea inegalităților sociale și economice și la protejarea celor care ar putea fi expuși la abuz sau exploatare la locul de muncă.

Importanța care trebuie acordată sănătății, odihnei și timpului liber sunt evidentiate si protejate de Legea repausului. Înțelegerea și respectarea acestor valori nu numai că ajută la menținerea sănătății și fericirii individuale, ci și la succesul pe termen lung în viața personală și profesională.

„Pentru a avea succes, trebuie să ai nevoie de două lucruri: să te odihnești bine și să ai o strategie bună.” – Alan Fine

„Înainte să poți ajuta lumea, trebuie să îți ajuți întâi corpul, sufletul și mintea.” – Sanchita Pandey

„În mijlocul muncii, nu uita că trebuie să te odihnești.” – Alan Cohen

6 martie: Momente de amintit

6 martie 1945: Instaurarea guvernului dr. Petru Groza (sub presiunea militară sovietică, regele Mihai I este nevoit să accepte numirea lui Petru Groza ca prim-ministru; acesta formează un nou guvern, în care ministerele cheie erau deținute de comuniști).

1948: A fost înființat Teatrul Alexandru Davila din Pitești.
1948: A fost creată Organizația Maritimă Internațională (OMI) – instituție specializată a ONU.
1953: Gheorghi Malenkov îi succede lui Stalin ca premier și Prim Secretar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
1967: Fiica lui Iosif Stalin, Svetlana Allilueva, a depus o cerere oficială de azil politic la ambasada americană din India.
1993: A fost semnată, la Istanbul, „Convenția privind cooperarea în domeniile culturii, învățământului, științei și informațiilor în zona Mării Negre”.

Sărbătorim astăzi:

Ziua Mondială a Stomatologului:

Stomatologia a apărut pe lume din timpuri imemoriabile. Unele din cele mai vechi mărturii despre punerea sa în practică datează între 13.800 și 14.000 de ani. Încă din anii 7.000 î.Hr., se făcea apel la dentișți pentru durerile de dinți și tratarea cariilor.

Cel dintâi dentist menționat în istorie a fost Hesy Ra, care a trăit în Egipt, în jurul anilor 2.600 î.Hr.

Înainte ca stomatologia să devină o ramură organizată, profesională a medicinii, frizerii sau bărbierii erau văzuți și folosiți ca și dentiști, oamenii încrezându-se în ei în special în dificila treabă de a le extrage măselele. Stomatologia modernă s-a dezvoltat începând cu sfârșitul secolului al XVII-lea deși, lipsa anesteziei și a echipamentului sofisticat băga groaza în sufletul pacienților!

În prezent, dentiștii sunt o parte importantă a sistemului medical și de sănătate a oricărei țări. Pe lângă vindecarea afecțiunilor legate de dinți, ei performează și operații chirurgicale de corectare a dinților nealiniați și a altor problme ale fălcilor și cavității orale. 

Calendar Crestin ortodox: Sfintii 42 de Mucenici din Amoreea; Aflarea Sfintei Cruci

Calendar romano-catolic: Sf. Coletta, fc.; Fer. Roza din Viterbo, fc.

http://radio.enjoychat.net:8024/ by LaneyC