Februarie provine din cuvântul latin februa, care înseamnă „a curăța”. Luna a fost numită după Februalia romană, care a fost o sărbătoare de o lună de purificare și ispășire care avea loc în această perioadă a anului.
Cum am putea începe altfel sa povestim despre calendar, despre evenimentele sau datele importante care ne-au adus prezentul fără să ne întrebăm de ce ne aflăm în luna februarie și îi măsurăm zilele începând de astăzi?
Pentru a sincroniza pe deplin calendarul cu anul lunar, regele roman Numa Pompilius a adăugat ianuarie și februarie la cele 10 luni originale. Calendarul anterior avea 6 luni de 30 de zile și 4 luni de 31, pentru un total de 304 de zile. Cu toate acestea, Numa a vrut să evite să existe numere pare în calendarul său, deoarece superstiția romană de la acea vreme susținea că numerele pare aveau ghinion. El a scăzut o zi din fiecare dintre lunile de 30 de zile pentru a le face 29.
Anul lunar este format din 355 de zile (354,367 mai exact) dar după superstiție 354 ar fi făcut tot anul GHINIONIST! Suma oricărei cantități pare de numere impare va fi întotdeauna egală cu un număr par: dar el își dorea doar IMPAR!
Așa că Numa a ales luna februarie, o lună pentru ritualuri romane de onorare a morților, ca lună nefericită să fie formată din 28 de zile. Iar in spirit de glumă, ceea ce în trecut era denumită luna ghinionistă dupa superstițiile romanilor în vremurile noastre este sărbatorită ca fiind….
❤Februarie – Luna Iubirii❤
Zilele lunii februarie au fost decise când Iulius Caesar a refăcut calendarul roman și a atribuit lunii 28 de zile și 29 de zile. În 713 î.Hr., februarie a fost adăugat oficial calendarului roman.
Nume istorice: roman -Februarius, saxon: Sol-monath, germanic: Hornung
Superstiții și obiceiuri ale lunii Februarie
La noi denumirea populară a lunii Februarie mai este şi Faur, Făurar, Fluierar sau Luna Lupilor. Făurar provine de la făurarii în fier (fierarii), care pregăteau fierul plugului pentru arat.
Conform tradiției, luna februarie este o lună capricioasă și nemiloasă, datorită fluctuațiilor de temperatură de la o zi la alta. Se spune că noaptea îngheață tot, iar ziua se dezgheață. Aceste capricii ale lunii februarie ar proveni de la faptul că acesteia i s-au repartizat mai puține zile față de celelalte luni ale anului.
Sărbătorile lunii februarie erau legate de începutul noului an agricol, de bunăstarea casei și de iubire.
Este luna când gospodarii satelor începeau pregătirile pentru muncile câmpului, lucrul în livezi. Superstiţiile sunt legate de prevestirile de timp: dacă va cânta bufnița, e semn de primăvară timpurie, dacă Februarie este urât, Mai va fi o lună frumoasă, dacă nu e vifor în această luna, va fi vifor de Paști.
Un obicei care are loc la începutul lunii februarie este Gurbanul viilor. Bărbații ies în vie şi taie câteva corzi de vie, dezgroapă o sticlă de vin îngropată din toamnă, făc foc, apoi se ospătează, joacă si sar peste foc.
Superstiția spune că nu e bine să începi o lucrare, dacă nu dai ceva de pomană înainte. Femeile dau de pomană turte cu mălai pentru ca lăcustele, cărăbușii și alte insecte să nu le strice recolta. Dacă în această zi nu este zăpadă, atunci vor veni ninsori.
