5 Februarie 1939: Moare, Gheorghe Țițeica, matematician, deschizător de drumuri în geometria diferențială, membru, vicepreședinte (1924-1925) și secretar general (1929-1939) al Academiei Române.
Matematicianul Gheorghe Ţiţeica, întemeietor al Şcolii Româneşti de Matematică, unul dinte fondatorii geometriei diferenţiale, a introdus noi clase de suprafeţe curbe şi reţele, care astăzi îi poartă numele.
Gheorghe Ţiţeica, s-a născut la 4 octombrie 1873, la Turnu Severin. A absolvit Facultatea de Ştiinţe din cadrul Universităţii Bucureşti (1895), apoi şi-a continuat studiile la Şcoala Normală Superioară din Paris (1896-1897) şi la Facultatea de Ştiinţe din Paris, potrivit volumului „Membrii Academiei Române” (Ed. Enciclopedică/Ed Academiei Române, 2003).
În 1897, şi-a luat licenţa în matematici la Sorbona, iar în 1899 a devenit doctor în ştiinţe matematice. A fost profesor la Facultatea de Ştiinţe (1900) şi la Institutul Politehnic (din 1927) din Bucureşti. A susţinut lecţii şi la Sorbona, Bruxelles şi Roma.
„Pentru România este socotit geometrul numărul unu”, afirmă profesor Daniel Streţcu – profesor de matematică la Colegiul Gheorghe Ţiţeica din Drobeta Turnu–Severin.
A întocmit un important „Curs de geometrie analitică” (1931), urmat de „Curs de geometrie superioară” (1936), precum şi culegeri de probleme de geometrie şi geometrie analitică. S-a numărat printre colaboratorii constanţi ai unor publicaţii de profil: „Gazeta matematică”, „Natura”, pe care a înfiinţat-o împreună cu G. Longinescu (1905), „Mathematica”, înfiinţată împreună cu D. Pompeiu (1929).
A participat la numeroase reuniuni ştiinţifice internaţionale, la Atena, Oslo, Roma, Torino, Zurich. A fost preşedinte al Societăţii Matematice din România, al Societăţii Române de Ştiinţe, al Asociaţiei Române pentru Înaintarea şi Răspândirea Ştiinţelor, vicepreşedinte al Societăţii Politehnice din România, membru al Academiei de Ştiinţe din Maryland, SUA, al societăţilor de ştiinţe din Varşovia şi Liege; Doctor Honoris Causa al Universităţii din Varşovia (1934).
Gheorghe Ţiţeica este primul matematician român care a publicat un mare număr de lucrări ştiinţifice, iar valoarea acestor lucrări, recunoscută în toată lumea constituie, reprezinta o parte importanta a mostenirii lasate, nou, romanilor.
Cărţile sale se bucură de o deosebită preţuire şi au avut o mare circulaţie. În tratatele de specialitate, nu numai că sunt înscrise rezultatele date de Ţiţeica, (de ex. , în Finikov), dar autorii considerau o cinste ca anumite capitole să fie redactate în întregime de Ţiţeica (de ex. Fabini – Cech).
Ţiţeica este numit în 1900, la Universitatea din Bucureşti, ca profesor la catedra de geometrie, la care a funcţionat aproape 40 de ani.
„Matematica este un mod de exprimare a legilor naturale, este cel mai simplu şi cel mai potrivit chip de a înfăţişa o lege generală sau curgerea unui fenomen, este cea mai perfectă limbă în care se poate povesti un fenomen natural.” Gheorghe Titeica
A decedat la 5 februarie 1939, în vârsta de 65 de ani, în plină activitate. Lecţiile lui Ţiţeica erau de o desăvârşită artă a pedagogiei. Ţiţeica judeca superficialitatea şi incorectitudinea. A încurajat numai sforţările meritorii. Nu pierdea nicio ocazie de a mustra pe cei ce nu aveau simţul datoriei şi al ordinei.
5 Februarie: Evenimente de amintit
62: Orașul Pompeii este lovit de un cutremur catastrofal, cu 17 ani înainte de a fi distrus de erupția Vezuviului.
1535: A fost emisa prima lege specifică referitoare la săraci și aparține Parlamentului din Paris, Franța.
1597: Are loc execuția celor 26 de martiri de la Nagasaki, prima execuție a unor creștini în Japonia.
1601: Baba Novac, vestit haiduc sârb, căpitan al lui Mihai Viteazul, este ars pe rug, în piața Clujului, de către magnați maghiari.
1690: Este încheiat la Sibiu tratatul dintre domnul Moldovei, Constantin Cantemir (1685-1693), și Sfântul Imperiu Roman.
1852: Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg, Rusia, unul dintre cele mai mari și vechi muzee din lume, este deschis publicului.
1859: Moare, Alecu Russo, poet, prozator, eseist, memorialist și critic literar, ideolog al generației de la 1848.
1861: La Sighet este înființată „Asociația pentru cultura poporului român din Maramureș”.
5 Februarie 1867: Este încheiat acordul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, în cadrul căruia Marele Principat al Transilvaniei era dizolvat și încorporat Ungariei, desființându-i-se autonomia.
1876: Apare prima revistă română de medicină din Transilvania “Higiena și școala”, editată de Paul Vasici-Ungureanu.
1878: Se naste, André Citroën, pionier al automobilelor franceze.
1885: Regele Leopold al II-lea al Belgiei a înființat Statul Independent Congo în centrul Africii, stat pe care apoi l-a condus ca pe o posesiune personală.
1896: Se naste, Nicolae Bagdasar, filosof, academician român.
1919: A fost creată compania United Artists (UA), unele dintre cele mai mari studiouri cinematografice ale secolului trecut de către Charlie Chaplin, Mary Pickford, Douglas Fairbanks și D.W. Griffith.
1919: Se naste, Ion Dobran, aviator militar român, unul din așii aviației de vânătoare române în timpul celui de al Doilea Război Mondial.
1936: Filmul mut al lui Charlie Chaplin, Modern Times („Timpuri noi”) are premiera la New York. Filmul, care satirizează taylorismul, a devenit una dintre cele mai reușite lucrări ale lui Chaplin.
1946: Anglia și Statele Unite ale Americii recunosc guvernul condus de Petru Groza și reiau legăturile diplomatice cu România.
1953: MOare, Iuliu Maniu, politician român, președinte al Partidului Național-Țărănesc, prim-ministru al României în mai multe rânduri.
1965: Se naste, Gheorghe Hagi, fotbalist și antrenor român.
1971: Aselenizarea navei cosmice americane Apollo 14 (a fost lansată la 31 ianuarie 1971, comandant al navei fiind Alan Shepard).
1979: Are loc premiera filmului „Nea Mărin Miliardar” în regia lui Sergiu Nicolaescu, în rolul principal Amza Pellea.
1980: Primul concert al lui Cristi Minculescu cu formația Iris.
1983: Anișoara Cușmir realizează un nou record mondial de sală la săritura în lungime (6,92 m).
1985: Se naste, Cristiano Ronaldo, fotbalist portughez.
1991: România a fost aleasă membră a Comitetului ONU pentru Resurse Naturale, la sesiunea anuală a ESCOSOC (Consiliul Economic și Social al ONU).
1991: Franța, Spania și Italia semneaza protocolul cu privire la elaborarea unui sistem comun de rachete antiaeriene.
1992: Se naste, Neymar, fotbalist brazilian.
2004: România devine membră de facto a NATO, toate cele 19 state membre ale NATO ratificând protocolul de aderare.
2015: Tabloul Nafea Faa Ipoipo („Când te vei căsători?”), pictat de francezul Paul Gauguin în 1892 – a fost vândut pentru 300 de milioane de dolari, devenind cea mai scumpă operă de artă din istorie.
2020: Moare, Kirk Douglas, actor și regizor evreu-american, producător de film, laureat Oscar.
http://radio.enjoychat.net:8024/ by LaneyC