{"id":1410,"date":"2023-05-07T10:04:44","date_gmt":"2023-05-07T08:04:44","guid":{"rendered":"https:\/\/mindtime.ro\/?p=1410"},"modified":"2023-05-07T10:31:23","modified_gmt":"2023-05-07T08:31:23","slug":"semne-de-punctuatie-care-nu-au-rezistat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mindtime.ro\/index.php\/2023\/05\/07\/semne-de-punctuatie-care-nu-au-rezistat\/","title":{"rendered":"Semne de punctua\u021bie care nu au rezistat"},"content":{"rendered":"\n

Safacemunexercitiusisaincercamsane<\/strong><\/p>\n\n\n\n

imaginamcumarfisacitimfarasafolosim<\/strong><\/p>\n\n\n\n

niciunsemndedespartiresaude<\/strong><\/p>\n\n\n\n

punctuatieinscrierefoartegreunu<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Ast\u0103zi este aproape imposibil s\u0103 ne inchipuim cum se putea folosi scrisul f\u0103r\u0103 s\u0103 se foloseasc\u0103 semnele de punctua\u021bie \u0219i cred c\u0103 astfel se poate observa cat de importante sunt. <\/p>\n\n\n\n

Dar \u0219tia\u021bi c\u0103 au existat \u0219i alte semne de punctua\u021bie care nu au rezistat?<\/em><\/p>\n\n\n\n

Aristofan din Bizan\u021b, care a devenit bibliotecar al Muzeului din Alexandria \u00een jurul anului 200 \u00ee.Hr., este de obicei creditat cu inventarea semnelor critice, a semnelor de cantitate, a accentelor, a respira\u021biilor \u0219i a\u0219a mai departe, \u00eenc\u0103 folosite \u00een textele grece\u0219ti \u0219i cu \u00eenceputurile sistemul grecesc de punctua\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

P\u00e2n\u0103 \u00een secolul al V-lea \u00ee.Hr., dramaturgii greci foloseau c\u00e2teva simboluri de baz\u0103 pentru a ar\u0103ta unde ar trebui s\u0103 se opreasc\u0103 actorii, iar savantul Aristofan din Bizan\u021b (c257\u2013 c185 \u00ee.Hr.) a inventat un sistem formal de punctua\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Cel mai vechi document cunoscut care folose\u0219te semnele de punctua\u021bie este Stela Mesha (secolul IX \u00ee.Hr.). \u00cen acest document se folosesc puncte \u00eentre cuvinte \u0219i linii orizontale \u00eentre sec\u021biunea de sens ca punctua\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Romanii au folosit ocazional simboluri pentru a indica pauzele \u00een secolul I \u00ee.Hr., iar p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al IV-lea d.Hr., punctua\u021bia a devenit predominant\u0103. Mai t\u00e2rziu, alte limbi au continuat s\u0103-\u0219i dezvolte propriile forme de punctua\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

7 semne de punctua\u021bie neobi\u0219nuite <\/h2>\n\n\n\n

Crede\u021bi c\u0103 punctua\u021bia este destul de complicat\u0103? Propun sa afl\u0103m despre c\u00e2teva semne care au fost propuse sau folosite dar care nu au rezistat \u00een scrierea moderna de\u0219i pentru cei care sunt pasionati s\u0103 citeasc\u0103 texte vechi le pot descoperi.<\/p>\n\n\n\n

1. Interrobang<\/strong><\/h2>\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cencepem cu un bang \u2013 un interrobang. <\/p>\n\n\n\n

Pronun\u021bie<\/h3>\n\n\n\n

\u00een-TER-EH-bang<\/p>\n\n\n\n

Interrobang<\/em>\u00a0<\/strong>este o not\u0103 de\u00a0punctua\u021bie\u00a0non-standard\u00a0, sub forma unui\u00a0semn de \u00eentrebare\u00a0suprapus peste un\u00a0punct de exclamare\u00a0(uneori ap\u0103rut ca\u00a0?!<\/strong>\u00a0), folosit pentru a pune cap\u0103t unei\u00a0\u00eentreb\u0103ri retorice\u00a0sau a unei \u00eentreb\u0103ri \u0219i exclama\u021bii simultane. Acest semn de punctua\u021bie combin\u0103 un semn de \u00eentrebare (?) \u0219i un semn de exclamare (!). Astfel, \u00eel pute\u021bi folosi pentru a ar\u0103ta entuziasm sau ne\u00eencredere atunci c\u00e2nd pune\u021bi o \u00eentrebare:<\/p>\n\n\n\n

Care sunt toate aceste semne de punctua\u021bie ciudate\u203d<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Un amestec de cuvinte interogatoriu<\/em> \u0219i bang<\/em> , interrobang<\/em> este termenul<\/em> unei imprimante vechi pentru semnul exclam\u0103rii. De\u0219i editorul Martin K. Speckter este \u00een general creditat cu inven\u021bia m\u0103rcii \u00een 1962 (denumirea sa a fost sugerat\u0103 de un cititor al revistei Speckter, Type Talks<\/em> ), o versiune a interrobangului a fost folosit\u0103 deja de zeci de ani \u00een baloanele de vorbire de benzi desenate.<\/p>\n\n\n\n

Mac McGrew a caracterizat interrobangul ca fiind „primul punct de punctua\u021bie nou introdus \u00een trei sute de ani \u0219i singurul care a fost inventat de un american<\/strong>” (\u00a0American Metal Typefaces of the Twentieth Century<\/em>\u00a0, 1993). Cu toate acestea, semnul este rar utilizat, \u0219i nu apare niciodat\u0103 \u00een scris oficial.<\/p>\n\n\n\n

Interrobang-ul poate fi folosit \u00een locul unei \u00eentreb\u0103ri exclamative (\u00een englez\u0103, „exclamatory question”), adic\u0103 o \u00eentrebare care implic\u0103 o anumit\u0103 emo\u021bie sau st\u0103ri intense, precum indignare, entuziasm sau \u0219oc. De asemenea, poate fi folosit pentru a sugera o \u00eentrebare retoric\u0103 (o \u00eentrebare la care nu se a\u0219teapt\u0103 un r\u0103spuns), care implic\u0103 o anumit\u0103 emo\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i interrobang-ul nu este un simbol standard \u00een majoritatea seturilor de caractere, exist\u0103 modalit\u0103\u021bi de a-l introduce \u00een text utiliz\u00e2nd diferite combina\u021bii de taste sau prin copierea \u0219i lipirea dintr-un set de caractere speciale.<\/p>\n\n\n\n

2. Asterism<\/h2>\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cen astronomie, un asterism este un model sau un grup de stele. \u00cen lumea minunat\u0103 a punctua\u021biei, totu\u0219i, un asterisc sunt trei semne asterisc (*) dispuse \u00eentr-un triunghi. Este cunoscut \u0219i ca un asterisc triplu.<\/p>\n\n\n\n

Oamenii au folosit asterisme pentru a marca o parte dintr-un text sau pentru a indica pauze minore (de exemplu, schimb\u0103ri de scen\u0103 \u00een cadrul unui capitol dintr-un roman). Dar acest semn de punctua\u021bie este rar \u00een zilele noastre, cu o linie de trei sau mai multe asteriscuri mai frecvente.<\/p>\n\n\n\n

3. Punctul de perconta\u021bie<\/h2>\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Punctul de perconta\u021bie a fost sugerat pentru prima dat\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1500 de Henry Denham, un tipograf englez. Un semn de \u00eentrebare inversat, el a inten\u021bionat s\u0103 fie folosit la sf\u00e2r\u0219itul unei \u00eentreb\u0103ri retorice, astfel:

Cui \u00eei pas\u0103 de punctul de perconta\u021bie\u2e2e<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

„Punctul de perconta\u021bie<\/em><\/strong>” (sau „punctul de interoga\u021bie-r\u0103s\u0103ritur\u0103” sau „punctul de \u00eentrebare-exclamare”) este un semn de punctua\u021bie care combin\u0103 semnul de \u00eentrebare \u0219i semnul de exclamare \u00eentr-un singur simbol, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 fi folosit pentru a exprima o \u00eentrebare \u0219i o emo\u021bie puternic\u0103 sau o exclama\u021bie \u00een acela\u0219i timp. Acesta arat\u0103 ca un semn de \u00eentrebare obi\u0219nuit cu o linie de subliniere sau o linie vertical\u0103 ad\u0103ugat\u0103 sub punct pentru a indica aspectul exclamativ.<\/p>\n\n\n\n

De exemplu, \u00eentr-o propozi\u021bie precum „Ce s-a \u00eent\u00e2mplat acolo?!”, punctul de perconta\u021bie poate fi folosit pentru a indica o \u00eentrebare retoric\u0103, dar \u0219i o uimire sau o emo\u021bie puternic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Acum este denumit \u0219i \u201esemn de \u00eentrebare retoric\u201d. Dar, din p\u0103cate pentru Denham, nu a prins niciodat\u0103 cu adev\u0103rat.<\/p>\n\n\n\n

4. Semnul de ironie<\/h2>\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Autorul francez Herve Bazin a propus \u0219ase noi semne de punctua\u021bie, dintre care unul era un semn de ironie. Arat\u0103 ca litera greac\u0103 psi (\u03c8) cu un punct sub ea. Ideea lui a fost ca semnul de ironie s\u0103 fie plasat la \u00eenceputul unei propozi\u021bii pentru a v\u0103 spune c\u0103 ar trebui citit ca ironic.<\/p>\n\n\n\n

Herv\u00e9 Bazin, un scriitor francez din secolul al XX-lea, a propus \u00een cartea sa „Plaidoyer pour les \u00e9coliers” („Apel pentru elevi”) \u0219ase noi semne de punctua\u021bie, \u00eentr-un efort de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi claritatea \u0219i expresivitatea scrisului.<\/p>\n\n\n\n

Unul dintre semnele propuse de Bazin este cunoscut sub numele de „punctul ironic” (\u00een francez\u0103, „point ironique”). Acesta arat\u0103 ca un semn de \u00eentrebare cu o linie curbat\u0103 (\u00een form\u0103 de c\u00e2rlig) care iese \u00een sus, suger\u00e2nd o \u00eentrebare retoric\u0103 sau o fraz\u0103 ironica.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cartea sa, Bazin a descris punctul ironic ca fiind un semn de punctua\u021bie care ar putea fi folosit pentru a indica ironia sau sub\u00een\u021belesul unei fraze. De exemplu, el a scris c\u0103 acest semn ar putea fi folosit \u00eentr-o propozi\u021bie precum: „Ce frumoas\u0103 vreme! \u03c8 (punct ironic)”, pentru a sugera c\u0103 vremea este, de fapt, ur\u00e2t\u0103 sau nefavorabil\u0103, \u00een loc de a indica o simpl\u0103 constatare a faptului c\u0103 este o zi frumoas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Bazin nu a fost singurul care credea c\u0103 avem nevoie de o modalitate de a denota ironia \u00een scris. Mai multe alte simboluri au fost propuse \u00een acest scop, inclusiv punctul de perconta\u021bie de mai sus, dar niciunul dintre ele nu a fost folosit cu adev\u0103rat. Conceptul de a avea un semn de punctua\u021bie special pentru a indica ironia sau sub\u00een\u021belesul unei fraze a r\u0103mas popular \u0219i a inspirat unele discu\u021bii \u0219i propuneri similare \u00een cadrul altor limbi \u0219i culturi.<\/p>\n\n\n\n

5. Punct de convingere<\/h2>\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Bazin a sugerat \u0219i punctul de convingere. Acest simbol, un semn de exclamare cu o linie prin el, este folosit pentru a termina propozi\u021biile cu convingere. \u0218i, de\u0219i nu suntem siguri, presupunem c\u0103 acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103 e\u0219ti sigur de ceva, dar nu suficient de entuziasmat pentru a folosi un semn de exclamare.<\/p>\n\n\n\n

6. Punct de \u00eendoial\u0103<\/h2>\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cei vom acorda credit lui Bazin pentru c\u0103 a acoperit fiecare situa\u021bie: dac\u0103 nu scrii cu convingere, s-ar putea s\u0103 trebuiasc\u0103 s\u0103 folose\u0219ti punctul lui de \u00eendoial\u0103. Opusul punctului de convingere, \u00eencheierea unei propozi\u021bii cu aceasta va exprima scepticismul.<\/p>\n\n\n\n

Herv\u00e9 Bazin a propus \u0219ase noi semne de punctua\u021bie si printre acestea puncte de punctua\u021bie propuse de el este cunoscut sub numele de „punctul de indoial\u0103” (\u00een francez\u0103, „point d’ironie”).<\/p>\n\n\n\n

Punctul de indoial\u0103 este o combina\u021bie \u00eentre semnul de punctua\u021bie „?”, folosit pentru a indica o \u00eentrebare, \u0219i semnul de punctua\u021bie „!”, folosit pentru a indica o exclaama\u021bie. Acesta este reprezentat prin suprapunerea semnelor „?!” \u00eentr-un singur caracter.<\/p>\n\n\n\n

Bazin a descris acest semn de punctua\u021bie ca fiind o form\u0103 de a indica o ironie fin\u0103, care poate fi subtil\u0103 \u0219i dificil de exprimat prin utilizarea altor semne de punctua\u021bie. Prin combinarea semnelor „?” \u0219i „!”, punctul de indoial\u0103 sugereaz\u0103 o \u00eentrebare sau o \u00eendoial\u0103, dar \u00een acela\u0219i timp transmite \u0219i o anumit\u0103 emo\u021bie sau intona\u021bie, de obicei una ironic\u0103 sau sarcastic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

7. Hedera<\/h2>\n\n\n
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Ultimul, dar nu \u00een ultimul r\u00e2nd, este hedera. \u201eHedera\u201d \u00eenseamn\u0103 \u201eiedera\u201d \u00een latin\u0103 \u0219i pute\u021bi vedea de ce acest semn de punctua\u021bie a fost numit dup\u0103 plant\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Acest simbol a fost folosit \u00een textele latin\u0103 \u0219i greac\u0103 ca separator de paragraf. \u0218i av\u00e2nd \u00een vedere c\u00e2t de complicat este, nu este de mirare c\u0103 nu mai este folosit cu greu, mai ales \u00een textele scrise de m\u00e2n\u0103 a\u0219a cum ar fi fost atunci!<\/p>\n\n\n\n

Hedera este un semn vechi de punctua\u021bie care a fost folosit \u00een Europa \u00een perioada medieval\u0103 \u0219i timpurie modern\u0103. Este reprezentat printr-un simbol grafic care seam\u0103n\u0103 cu litera latin\u0103 „Y”, dar cu o bucl\u0103 suplimentar\u0103 la cap\u0103tul din st\u00e2nga sau din dreapta.<\/p>\n\n\n\n

Semnul Hedera a fost folosit pentru a separa sau a marca diviziunile \u00eentre paragrafe, capitole sau sec\u021biuni \u00een textele scrise de m\u00e2n\u0103 sau tip\u0103rite \u00eenainte de introducerea punctua\u021biei moderne. De asemenea, a fost folosit pentru a separa cuvintele \u00eentr-o fraz\u0103 sau pentru a marca o pauz\u0103 mai lung\u0103 dec\u00e2t o virgul\u0103 sau un punct.<\/p>\n\n\n\n

Semnul Hedera este numit astfel deoarece este asem\u0103n\u0103tor cu frunza de ieder\u0103 (\u00een latin\u0103, „Hedera helix”), care are o form\u0103 similar\u0103 cu cele dou\u0103 linii \u0219i bucla suplimentar\u0103 ale semnului. Este interesant de men\u021bionat c\u0103 semnul Hedera a fost folosit nu numai ca semn de punctua\u021bie, ci \u0219i ca element decorativ \u00een textele manuscrise, mai ales \u00een iluminarea c\u0103r\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen timp, semnul Hedera a fost \u00eenlocuit treptat de punctua\u021bia modern\u0103, cum ar fi punctul, virgula \u0219i paragraful, \u0219i nu mai este utilizat \u00een scrierea curent\u0103 a limbilor moderne. Cu toate acestea, este \u00eenc\u0103 \u00eent\u00e2lnit \u00een textele istorice \u0219i literare, \u0219i este studiat de cercet\u0103torii de istorie \u0219i de limb\u0103 pentru a \u00een\u021belege evolu\u021bia semnelor de punctua\u021bie \u0219i a stilurilor de scriere.<\/p>\n\n\n\n

http:\/\/radio.enjoychat.net:8024\/<\/a> by LaneyC<\/p>\n\n\n\n

\n
Trivia – modalitate de relaxare si antrenare a mintii<\/a><\/blockquote>