25 martie 1942:\u00a0Se naste, Ana Blandiana, poet\u0103 rom\u00e2n\u0103. <\/p>\n\n\n\n
Ana Blandiana s-a n\u0103scut \u00een Timi\u0219oara. Este o important\u0103 poet\u0103, prozatoare, eseist\u0103 \u0219i publicist\u0103 rom\u00e2n\u0103, cu o activitate literar\u0103 bogat\u0103 \u0219i apreciat\u0103 at\u00e2t \u00een \u021bar\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n\n\n\n
A debutat \u00een literatur\u0103 \u00een anul 1964, cu volumul de poezie „Sensul iubirii”, iar de atunci a publicat numeroase volume de poezie, printre care se num\u0103r\u0103 „Pasul vertical” (1969), „Arhitectura valurilor” (1973), „Poezii” (1977), „Cele patru anotimpuri” (1981), „Dezbateri” (1993), „Anotimpuri de la un an la altul” (2007) \u0219i altele.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen afar\u0103 de poezie, Ana Blandiana a scris \u0219i proz\u0103, eseuri \u0219i publicistic\u0103. Este cunoscut\u0103 \u0219i pentru activitatea sa politic\u0103 \u0219i civic\u0103, fiind una dintre vocile critice ale regimului comunist din Rom\u00e2nia \u0219i lupt\u00e2nd pentru libertatea \u0219i democra\u021bia \u00een \u021bara sa.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen semn de recunoa\u0219tere a meritelor sale, Ana Blandiana a primit numeroase premii \u0219i distinc\u021bii na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale, printre care se num\u0103r\u0103 Premiul Herder, Premiul Vilenica pentru literatur\u0103 european\u0103, Premiul Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia \u0219i altele.<\/p>\n\n\n\n
Este decorata cu: Ordinul na\u021bional \u201ePentru Merit<\/strong>\u201d \u00een grad de Mare Cruce (1 decembrie 2000) \u201epentru realiz\u0103ri artistice remarcabile \u0219i pentru promovarea culturii, de Ziua Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei\u201d<\/p>\n\n\n\n „Nu exist\u0103 p\u0103cat mai mare dec\u00e2t a face din con\u0219tiin\u021ba ta o prad\u0103.<\/strong>” – din volumul „Jocul de-a vacan\u021ba”.<\/p>\n\n\n\n „Poetul nu scrie pentru timpul s\u0103u, ci pentru oameni<\/em><\/strong>.” – din volumul „Arhitectura valurilor”.<\/p>\n\n\n\n „Nu po\u021bi tr\u0103i \u00een libertate dec\u00e2t dac\u0103 accep\u021bi s\u0103 mori pentru ea.<\/em><\/strong>” – din volumul „Dezbateri”.<\/p>\n\n\n\n „Nu vreau s\u0103 fiu o voce, ci o deschidere a urechilor.”<\/em><\/strong> – din volumul „Ora de istorie”.<\/p>\n\n\n\n „Cuvintele sunt lucruri fragile, trebuie tratate cu grij\u0103<\/em><\/strong>.” – din volumul „Anotimpuri de la un an la altul”.<\/p>\n\n\n\n „Orice dorin\u021b\u0103 e mai presus de \u00eendeplinirea ei, \u00eentruc\u00e2t \u00eendeplinirea nu e mai mult dec\u00e2t o epuizare<\/em><\/strong>.” – din volumul „Cele patru anotimpuri”.<\/p>\n\n\n\n „\u00cen lumea \u00een care tr\u0103im, singura certitudine este incertitudinea.”<\/em><\/strong> – din volumul „C\u0103l\u0103toria sentimentelor”.<\/p>\n\n\n\n „S\u0103 fii \u00eendr\u0103gostit \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii mereu viu.<\/em><\/strong>” – din volumul „Echilibristica sentimentelor”.<\/p>\n\n\n\n „Puterea poeziei const\u0103 \u00een a schimba unghiul din care privim lumea<\/em><\/strong>.” – din volumul „Pasul vertical”.<\/p>\n\n\n\n „Democra\u021bia nu \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ai dreptul s\u0103 faci ce vrei, ci s\u0103 vrei s\u0103 faci ce e drept.<\/em><\/strong>” – din volumul „Dialoguri despre democra\u021bie”.<\/p>\n\n\n\n Ap\u0103r\u0103toare a drepturilor omului, Ana Blandiana a r\u0103mas legenda literaturii rom\u00e2ne datorit\u0103 poeziilor deja celebre.<\/p>\n\n\n\n Las\u0103-mi, toamn\u0103, pomii verzi, 25 martie 101<\/strong>: \u00cemp\u0103ratul Traian a p\u0103r\u0103sit Roma, \u00eendrept\u00e2ndu-se spre Moesia Superior pentru a \u00eencepe luptele cu dacii condu\u0219i de regele Decebal. Aceast\u0103 dat\u0103 marcheaz\u0103 \u00eenceputul primului r\u0103zboi daco-roman (101-102) 1786<\/strong>: Se naste, Giovanni Battista Amici, astronom, matematician, optician, biolog italian. Patriarhia de Constantinopol a recunoscut explicit autocefalia Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne \u00een 25 aprilie 1885.<\/p>\n\n\n\n 1885<\/strong>: Se naste, Mateiu Caragiale, scriitor rom\u00e2n. 1914<\/strong>: Moare, Fr\u00e9d\u00e9ric Mistral, poet francez de limb\u0103 provensal\u0103, filolog, laureat al Premiului Nobel.<\/p>\n\n\n\n Claude Debussy (1862-1918) a fost un compozitor francez considerat unul dintre cei mai importan\u021bi muzicieni ai secolului al XX-lea. El a fost un pionier al muzicii moderne \u0219i a introdus numeroase inova\u021bii armonice \u0219i instrumentale \u00een compozi\u021biile sale.<\/p>\n\n\n\n Printre cele mai cunoscute lucr\u0103ri ale lui Debussy se num\u0103r\u0103 „Clair de Lune”, „La Mer”, „Pr\u00e9lude \u00e0 l’apr\u00e8s-midi d’un faune”, „Nocturnes”, „Images” \u0219i „Suite bergamasque”, care con\u021bin toate elemente de impresionism muzical.<\/p>\n\n\n\n Debussy a fost influen\u021bat de muzica tradi\u021bional\u0103 francez\u0103 \u0219i de compozitori precum Richard Wagner \u0219i Erik Satie, dar \u0219i de arti\u0219ti din alte domenii, precum poe\u021bii Charles Baudelaire \u0219i St\u00e9phane Mallarm\u00e9.<\/p>\n\n\n\n El a fost, de asemenea, cunoscut pentru scrisul s\u0103u despre muzic\u0103 \u0219i pentru colaborarea sa cu arti\u0219ti din alte domenii, cum ar fi pictorii Paul Gauguin \u0219i \u00c9douard Vuillard \u0219i poe\u021bii Pierre Lou\u00ffs \u0219i Paul Verlaine.<\/p>\n\n\n\n Claude Debussy a murit \u00een anul 1918, \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial, \u00een urma unui cancer gastric.<\/p>\n\n\n\n A intrat \u00een vigoare la 1 ianuarie 1958, prin care s-au pus bazele Comunit\u0103\u021bii Economice Europene, CEE, devenit\u0103 Uniunea European\u0103 de la 1 noiembrie 1993, data intr\u0103rii \u00een vigoare a Tratatului de la Maastricht. Evenimentul a reprezentat contribu\u021bia Rom\u00e2niei la eforturile comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale de a combate acest flagel, \u00een calitate de semnatar\u0103 a Conven\u021biei de la Ottawa privind interzicerea minelor antipersonal (conven\u021bie intrat\u0103 \u00een vigoare \u00een 1999).<\/p>\n\n\n\n *Buna Vestire<\/strong> (anglican\u0103, evanghelic\u0103, catolic\u0103, ortodox\u0103)<\/p>\n\n\n\n Buna Vestire este s\u0103rb\u0103toarea cre\u0219tin\u0103 care comemoreaz\u0103 momentul c\u00e2nd Arhanghelul Gabriel a vestit Fecioarei Maria c\u0103 va na\u0219te un fiu, Iisus Hristos, care va fi M\u00e2ntuitorul lumii. Aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare este cunoscut\u0103 \u0219i sub numele de „Anun\u021barea Maicii Domnului”.<\/p>\n\n\n\n \u00cen tradi\u021bia anglican\u0103 \u0219i evanghelic\u0103, Buna Vestire este celebrat\u0103 pe data de 25 martie \u0219i este considerat\u0103 una dintre cele mai importante s\u0103rb\u0103tori din calendarul cre\u0219tin. Ea marcheaz\u0103 \u00eenceputul calendarului cre\u0219tin \u0219i este v\u0103zut\u0103 ca o oportunitate de a medita asupra importan\u021bei acestui eveniment pentru cre\u0219tin\u0103tate.<\/p>\n\n\n\n \u00cen tradi\u021bia catolic\u0103 \u0219i ortodox\u0103, Buna Vestire este, de asemenea, celebrat\u0103 pe data de 25 martie \u0219i este una dintre cele mai importante s\u0103rb\u0103tori din calendarul cre\u0219tin. Ea este privit\u0103 ca o s\u0103rb\u0103toare marian\u0103 \u0219i este asociat\u0103 cu multe tradi\u021bii \u0219i obiceiuri religioase, cum ar fi rug\u0103ciunile \u0219i c\u00e2nt\u0103rile speciale \u00eenchinate Maicii Domnului.<\/p>\n\n\n\n \u00cen ortodoxie, Buna Vestire este, de asemenea, cunoscut\u0103 sub numele de „Blagove\u0219tenie” \u0219i este v\u0103zut\u0103 ca o s\u0103rb\u0103toare a \u00eenceputului prim\u0103verii \u0219i a re\u00eennoirii vie\u021bii.<\/p>\n\n\n\n *Ziua Poli\u021biei Rom\u00e2ne (2002)Ana Blandiana este cunoscut\u0103 pentru poezia sa profund\u0103 \u0219i pentru angajamentul s\u0103u civic. Iat\u0103 c\u00e2teva citate celebre ale sale:<\/h5>\n\n\n\n
Las\u0103-mi toamn\u0103<\/h5>\n\n\n\n
Uite, ochii mei \u0163i-i dau.
Ieri spre sear\u0103-n v\u00e2ntul galben
Arborii-n genunchi pl\u00e2ngeau.
Las\u0103-mi, toamn\u0103, cerul lin.
Fulger\u0103-mi pe frunte mie.
Ast\u0103-noapte zarea-n iarb\u0103
\u00cencerca s\u0103 se sf\u00e2\u015fie.
Las\u0103, toamn\u0103-n aer p\u0103s\u0103ri,
Pa\u015fii mei alung\u0103-mi-i.
Diminea\u0163a bolta scurse
Urlete de cioc\u00e2rlii.
Las\u0103-mi, toamn\u0103, iarba,
las\u0103-mi Fructele \u015fi las\u0103
Ur\u015fii neadormi\u0163i, berzele neduse,
Ora luminoas\u0103.
Las\u0103-mi, toamn\u0103, ziua, nu mai
Pl\u00e2nge-n soare fum.
\u00censereaz\u0103-m\u0103 pe mine, <\/em>
M\u0103-nserez oricum.<\/em>
<\/p>\n\n\n\n25 martie: Momente de amintit<\/h5>\n\n\n\n
1245<\/strong>: O scrisoare a papei Inocen\u021biu al IV-lea (1234-1254) men\u021bioneaz\u0103 existen\u021ba rom\u00e2nilor \u00een spa\u021biul danubiano-pontic.
1655<\/strong>: Titan, cea mai mare lun\u0103 a lui Saturn, este descoperit\u0103 de matematician \u0219i fizicianul olandez Christian Huygens.
1646: <\/strong>Tratatul de alian\u021b\u0103 dintre principele Transilvaniei, Gheorghe R\u00e1k\u00f3czi I, \u0219i domnul Moldovei, Vasile Lupu (1634 – 1653)<\/p>\n\n\n\n
1807<\/strong>: A fost abolit comer\u021bul cu sclavi \u00een Anglia.
25 martie 1882<\/strong>: Mitropolitul primat al Ungrovlahiei, Calinic Miclescu, s\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te \u00een premier\u0103 la Bucure\u0219ti sfin\u021birea marelui mir, pas care a \u00eensemnat autocefalia (independen\u021ba) Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne fa\u021b\u0103 de Patriarhia de Constantinopol. <\/p>\n\n\n\n
1911<\/strong>: Incendiul Triangle Shirtwaist Factory din New York a provocat moartea a 146 de lucr\u0103tori \u00een confec\u021bii \u2013 123 de femei \u0219i fete \u0219i 23 de b\u0103rba\u021bi \u2013 care au murit prin inhalare de fum sau au s\u0103rit de la etaj. A fost cel mai mortal dezastru industrial din istoria ora\u0219ului \u0219i unul dintre cele mai mortale din istoria SUA.<\/p>\n\n\n\n
1913<\/strong>: Dup\u0103 patru zile de furtuni \u0219i ploaie, fluviul Ohio s-a rev\u0103rsat \u0219i a inundat Dayton, Ohio. Peste 350 de oameni mor \u0219i aproximativ 65.000 r\u0103m\u00e2n f\u0103r\u0103 ad\u0103post.<\/p>\n\n\n\n25 martie 1918:<\/strong> Moare, Claude Debussy, compozitor francez.<\/h5>\n\n\n\n
1924:<\/strong> Proclamarea republicii \u00een Grecia. S\u0103rb\u0103toare na\u021bional\u0103.
1947:<\/strong> Se naste, Elton John, c\u00e2nt\u0103re\u021b \u0219i compozitor britanic.
1949: <\/strong>S-a constituit Uniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia prin fuziunea Societ\u0103\u021bii Scriitorilor Rom\u00e2ni cu Societatea Autorilor Dramatici.
<\/p>\n\n\n\n1957<\/strong>: Semnarea Tratatului de la Roma.<\/h5>\n\n\n\n
1997: <\/strong>Prin Ordonan\u021ba de Guvern 20\/1997, pe \u00eentreg teritoriul Rom\u00e2niei ora de var\u0103 este corelat\u0103 cu orarul de var\u0103 practicat \u00een statele Uniunii Europene. Astfel, din ultima duminic\u0103 a lunii martie, ora 03:00 devine ora 04:00 (ora oficial\u0103 a Rom\u00e2niei trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de var\u0103 se aplic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een ultima duminic\u0103 a lunii octombrie.<\/p>\n\n\n\n
1998<\/strong>: Comisia European\u0103 recomand\u0103 adoptarea monedei unice, Euro, de c\u0103tre 11 \u021b\u0103ri.
2002: A avut loc, la Bucure\u0219ti, summitul Grupului de la Vilnius (Prim\u0103vara noilor alia\u021bi) ce a adus \u00een discu\u021bie extinderea Alian\u021bei c\u0103tre Estul Europei \u0219i aderarea statelor candidate la NATO, dup\u0103 evenimentele din 11 septembrie 2002 \u00een care s-a confirmat interesul strategic pe care \u00eel reprezint\u0103 zona M\u0103rii Negre.
2004:<\/strong> \u00cen localitatea Cisl\u0103u (jude\u021bul Buz\u0103u), \u00een prezen\u021ba ministrului Ap\u0103r\u0103rii, Ioan Mircea Pa\u0219cu, pirotehni\u0219tii rom\u00e2ni au distrus ultimul lot de mine antipersonal. <\/p>\n\n\n\n25 martie: Sarbatori<\/h5>\n\n\n\n
*Ziua Na\u021bional\u0103 a P\u0103durilor (2017)<\/p>\n\n\n\n