17 martie 1819: Se naste, Alecu Russo, revolu\u021bionar pa\u0219optist, poet, prozator, eseist, critic literar rom\u00e2n.<\/p>\n\n\n\n
Alecu Russo (1819-1859) a fost un important om de cultur\u0103 \u0219i personalitate public\u0103 din istoria Rom\u00e2niei. Este considerat unul dintre promotorii principali ai mi\u0219c\u0103rii na\u021bionale din Basarabia \u0219i unul dintre fondatorii literaturii rom\u00e2ne moderne.<\/p>\n\n\n\n
Prin activitatea sa, Alecu Russo a contribuit la afirmarea limbii \u0219i culturii rom\u00e2ne \u00een Basarabia. A fost un sus\u021bin\u0103tor al drepturilor \u0219i intereselor rom\u00e2nilor din regiune \u0219i a militat pentru unirea Basarabiei cu Muntenia \u0219i Moldova.<\/p>\n\n\n\n
Alecu Russo a fost un scriitor prolific \u0219i un promotor al ideii de modernizare \u0219i progres. Prin opera sa, a contribuit la promovarea unor valori precum patriotismul, libertatea \u0219i dreptatea social\u0103.<\/p>\n\n\n\n
O pies\u0103 de teatru scris\u0103 de el, \u201eJicnicerul Vadr\u0103\u201d<\/strong>, prezentat\u0103 la Teatrul Na\u0163ional din Ia\u015fi, care a deranjat autorit\u0103\u0163ile vremii care ap\u0103rau regimul tiranic al domnitorului Mihail Sturza, avea s\u0103-i aduc\u0103 \u00een prim\u0103vara anului 1846, c\u00e2nd avea doar 27 de ani, o perioad\u0103 de cinci s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u201ede exil\u201d la Soveja, \u00een mun\u0163ii Vrancei. Autorit\u0103\u0163ile apreciau c\u0103 piesa \u201eatac\u0103 or\u00e2nduiala public\u0103 \u015fi \u00eentocmirea \u0163\u0103rii\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u201eS\u0103 se \u00eenchid\u0103 Alecu Russo ca un r\u0103zvr\u0103titor al or\u00e2nduielii publice \u00een \u0163ara sa; s\u0103 se privegheze zi \u015fi noapte de c\u0103tre doi jandarmi destoinici \u015fi nemitarnici, s\u0103 se \u0163ie la cea mai aspr\u0103 popreal\u0103 f\u0103r\u0103 a i se da de scris sau a primi el scrisori, \u015fi a se a\u015feza pe hran\u0103 de fasole \u015fi pe canon de rug\u0103ciuni, spre a-\u015fi veni la poc\u0103in\u0163\u0103 \u015fi la isp\u0103\u015fania p\u0103catelor\u201d, se arat\u0103 \u00een decizia de exilare.<\/em><\/p>\n\n\n\n Alecu Russo a fost un important jurnalist \u0219i activist politic. A participat la \u00eenfiin\u021barea mai multor organiza\u021bii culturale \u0219i politice, inclusiv la fondarea Societ\u0103\u021bii Literare Rom\u00e2ne din Basarabia, care a avut un rol important \u00een afirmarea identit\u0103\u021bii \u0219i culturii rom\u00e2ne\u0219ti \u00een regiune.<\/p>\n\n\n\n \u00a0A participat la\u00a0Revolu\u021bia de la 1848 din Moldova, dup\u0103 care a luat parte la Marea Adunare Na\u021bional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 de la Blaj din 3\/15 mai 1848 \u0219i la adunarea de la Lugoj din 15\/27 iunie 1848. A fost arestat la Dej \u0219i \u00eentemni\u021bat la Cluj. A militat pentru Unirea Principatelor Rom\u00e2ne. A murit de tuberculoz\u0103 \u0219i este \u00eenmorm\u00e2ntat la Biserica B\u0103rboi din Ia\u0219i.<\/p>\n\n\n\n „Dumnezeu a l\u0103sat c\u00e2te o floare pe toate drumurile vie\u021bii, dar oamenii grabnici trec pe l\u00e2ng\u0103 ele f\u0103r\u0103 s\u0103 le observe \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 le ia aminte.”<\/em><\/p>\n\n\n\n „\u00cenfr\u00e2narea e de dou\u0103 feluri: una, care e ca o for\u021b\u0103 negativ\u0103, ce re\u021bine oamenii de la r\u0103u; \u0219i alta, care e ca o for\u021b\u0103 pozitiv\u0103, care \u00eei \u00eenal\u021b\u0103 spre bine.”<\/em><\/p>\n\n\n\n „\u00cen\u021belepciunea este s\u0103n\u0103tatea min\u021bii, iar necazul este boala ei.”<\/em><\/p>\n\n\n\n „C\u00e2nd iube\u0219ti, iube\u0219te cu totul; c\u00e2nd ur\u0103\u0219ti, ur\u0103\u0219te cu m\u0103sur\u0103.”<\/p>\n\n\n\n „Luminarea min\u021bii este oarecum ca \u00eenc\u0103lzirea soarelui: la \u00eenceput este slab\u0103 \u0219i abia dac\u0103 te po\u021bi \u00eenc\u0103lzi, dar pe m\u0103sur\u0103 ce se apropie de amiaz\u0103, devine tot mai puternic\u0103 \u0219i mai cald\u0103.”<\/em><\/p>\n\n\n\n Alecu Russo<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n La data de 17 martie 1948, a fost semnat la Bruxelles, Belgia, tratatul de \u00eenfiin\u021bare a Uniunii Europene Occidentale (UEO), cunoscut \u0219i sub numele de Tratatul de la Bruxelles. UEO a fost creat\u0103 ca o organiza\u021bie de ap\u0103rare colectiv\u0103 a \u021b\u0103rilor europene occidentale, \u00een cadrul c\u0103reia acestea puteau coopera \u00een vederea ap\u0103r\u0103rii reciproce \u00eempotriva unei eventuale agresiuni din partea Uniunii Sovietice \u0219i a \u021b\u0103rilor comuniste din Europa de Est.<\/p>\n\n\n\n Mai t\u00e2rziu, UEO a fost integrat\u0103 \u00een structurile Uniunii Europene, prin tratatul de la Lisabona din 2009, astfel \u00eenc\u00e2t activit\u0103\u021bile sale au fost transferate c\u0103tre Politica de securitate \u0219i ap\u0103rare comun\u0103 a UE.<\/p>\n\n\n\n 1957<\/strong>: Pre\u0219edintele statului Filipine, Ramon Magsaysay, \u0219i alte 24 de persoane, mor \u00eentr-un accident de avion la Cebu, Filipine. \u00cen timpul exilului s\u0103u de cinci s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een Mun\u0163ii Vrancei, scriitorul Alecu Russo culege Balada „Miori\u0163a”, prelucrat\u0103 ulterior de c\u0103tre poetul Vasile Alecsandri.<\/h5>\n\n\n\n
Alecu Russo a avut o importan\u021b\u0103 major\u0103 \u00een dezvoltarea culturii \u0219i identit\u0103\u021bii na\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti \u00een Basarabia, iar opera sa a influen\u021bat profund literatura rom\u00e2n\u0103 \u0219i mi\u0219carea na\u021bional\u0103 din Rom\u00e2nia. <\/h5>\n\n\n\n
17 martie: Momente de amintit<\/h2>\n\n\n\n
180:<\/strong> \u00cemp\u0103ratul Marcus Aurelius moare l\u0103s\u00e2ndu-l pe Commodus, \u00een v\u00e2rsta de 18 ani, \u00eemp\u0103rat al Imperiului Roman.
1756<\/strong>: La New York este celebrat\u0103 pentru prima dat\u0103 Ziua Sf\u00e2ntului Patriciu (St. Patrick’s Day).]
1826:<\/strong> Guvernul rus trimite un ultimatum la Constantinopol cer\u00e2nd aplicarea tratatului de la Bucure\u0219ti din 1812 \u0219i negocieri la Akkerman pentru rezolvarea diferendelor.
1861<\/strong>: Italia: Statele peninsulei \u0219i Regatul celor Dou\u0103 Sicilii au fost unite de regele Victor Emmanuel al II-lea.<\/p>\n\n\n\n
17 martie 1948:<\/strong> A fost semnat, la Bruxelles, actul de na\u0219tere al Uniunea Europei Occidentale, de c\u0103tre Belgia, Fran\u021ba, Luxemburg, Olanda \u0219i Marea Britanie. UEO, singura organiza\u021bie european\u0103 cu componen\u021b\u0103 de ap\u0103rare \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een perioada R\u0103zboiului Rece.<\/strong><\/p>\n\n\n\nUEO a fost una dintre primele organiza\u021bii europene de securitate \u0219i ap\u0103rare \u0219i a reprezentat un prim pas c\u0103tre integrarea european\u0103. <\/h5>\n\n\n\n
1959:<\/strong> Tenzin Gyatso, al 14-lea Dalai Lama, liderul spiritual al Tibetului, fuge din \u021bar\u0103, autoexil\u00e2ndu-se \u00een India, dup\u0103 o r\u0103scoal\u0103 armat\u0103 nereu\u0219it\u0103 a popula\u021biei tibetane.
1969<\/strong>: Golda Meir devine prima femeie prim-ministru al statului Israel.
1991<\/strong>: \u00centr-un test antidoping, fotbalistul Diego Maradona a fost descoperit c\u0103 consuma cocain\u0103. Contractul s\u0103u cu SSC Napoli va fi reziliat \u0219i va primi o suspendare de 15 luni.
1992<\/strong>: Un referendum pentru a pune cap\u0103t apartheidului \u00een Africa de Sud este adoptat cu 68,7% la 31,2%.<\/p>\n\n\n\n